Ghidul APPC
“Ghid de bune practici între comunicatori şi jurnalişti”
Cuvânt înainte
Ghidul de bune practici între comunicatorii şi jurnaliştii clujeni este un prim pas pe care Asociaţia Profesioniştilor din Presă Cluj (APPC) l-a întreprins pentru o mai bună comunicare între cele două părţi. Acest demers s-a născut greu, ca orice prim proiect dar a avut un succes nesperat, inclusiv în presa din capitală şi comunicatori din Bucureşti. Cele 10 reguli şi practici convenite între comunicatori şi jurnaliştii clujeni reprezintă o premieră judeţeană şi poate chiar naţională fiind rodul a trei întâlniri care au avut loc pe parcursul lunii octombrie – noiembrie 2005 la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord – Vest şi Prefectura Cluj. Cele două instituţii au acordat un sprijin sincer şi necondiţionat acestui proiect şi implicit APPC. A fost pentru prima dată în istoria presei libere clujene când o asociaţie profesională a breslei a aruncat mănuşa colegilor din comunicare, oameni preţioşi, care muncesc cot la cot de cele mai multe ori cu mass – media. De comunicarea dintre cele două părţi depinde în mare măsură calitatea informaţiilor care sunt publicate de media sau oferite publicului pe calea undelor sau la TV. Cu ocazia întâlnirilor, ambele părţi au constatat că există destule falii şi controverse dar dialogul a fost mereu unul constructiv, finalizat cu concluzii acceptate de reprezentanţii celor două părţi. Rezultatul este oricum unul pozitiv, comunicarea atât interumană cât şi între instituţii având de câştigat de pe urma celor trei runde de dialog, în total peste opt ore de discuţii pasionate. Doresc să mulţumesc tuturor participanţilor, celor care au adus critici sau idei novatoare pentru acest prim pas pe care îl reprezintă prezentul ghid. Cu timpul sunt sigur că acesta va fi îmbunătăţit, tot sub egida generoasă a APPC.
Tiberiu Fărcaş
coordonator de proiect
LISTA PARTICIPANŢILOR LA CELE TREI RUNDE DE DIALOG CARE AU DUS LA CONVENIREA GHIDULUI (OCTOMBRIE – NOIEMBRIE 2005)
COMUNICATORI
Ioana Cămărăşan – consilier imagine subprefect Cluj
Cornelia Trif – purtător de cuvânt Consiliul Judeţean Cluj
Raimonda Boian – purtător de cuvânt Primăria Cluj
Lia Valendorfean – expert relaţii publice Agenţia de Dezvoltare Regională NordVest
Ancuţa Abrudan – purtător de cuvânt Partidul Social Democrat
Mihaela Lăpuşan – expert parlamentar dep. Mircea Giurgiu
Anca Opriş – PR Terapia SA
Laura Petrehuş – PR Grupul Banca Transilvania
Georgeta Someşfălean – specialist relaţii publice Casa de Pensii
Corina Lorintz- specialist relaţii publice Inspecţia Teritorial de Muncă
Amalia Pecican – expert relaţii publice
Ana Tătaru – expert relaţii publice Universitatea de Arte Vizuale şi Design
Adrian Graur – purtător de cuvânt Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj
Liviu Cadar - purtător de cuvânt Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă “Avram Iancu” al jud. Cluj
Rad Radu – purtător de cuvânt Inspectoratul de Jandarmi Cluj
Milici Ilie- purtător de cuvânt Gruparea de Jandarmi Mobil[ Cluj-Napoca
Dan Cristian – expert relaţii publice Corpul 4 Armată Teritorial
Gabriel Năsui – purtător de cuvânt Judecătoria Cluj
Vasile Grunea – vicepreşedinte Judecătoria Cluj
Daniel Horvath – consilier relaţii publice Casa de Asigurări de Sănătate Cluj
Lucian Croitoru – Compania de Apă Someş
Călin Tuluc - consilier prefect Cluj
Ovidiu Pecican – purtător de cuvânt Universitatea “Babeş – Bolyai”
Gheorghe Borţun – preşedinte Asociaţia Română a Profesioniştilor în Relaţii Publice
Dacian Gal – expert parlamentar
JURNALIŞTI
Codruţa Simina- Ziarul Clujeanului
Dora Mircea Radu – Clujeanul
Tudor Ştirbu – Ziarul Clujeanului
Letiţia Câmpan- Ziarul Clujeanului
Horea Şoica – TVR Cluj
Cristina Tătar – TVR Cluj
Bianca Sângeorzan – TVR Cluj
Romeo Couţi – TVR Cluj
Mădălina Prundea – Evenimentul Zilei de Transilvania
Raluca Crişan – Evenimentul Zilei de Transilvania
Mihai Şoica – Evenimentul Zilei de Transilvania
Eugen Olariu - Ejupress
Florentina Tătar- Monitorul de Cluj
Ioana Oros - Monitorul de Cluj
Vasile Măgrădean – Monitorul de Cluj
Ciprian Rus – Monitorul de Cluj
Endina Roatiş - Rompres
Cosmin Puriş – Adevărul de Cluj
Elena Stanciu – Adevărul de Cluj, Jurnalul Naţional
Arina Moga – Alpha TV
Camelia Jula – Cotidianul, BBC
Călin Poenaru – Ziua de Cluj
Cosmina Fernoagă – Ziua de Cluj
Tiberiu Fărcaş – Ziua de Cluj
Adrian Chircă – Informaţia de Cluj
Mihai Prodan – Bună Ziua, Ardeal
Eva Mureşan – Radio Transilvania Turda
GHID DE BUNE PRACTICI JURNALISTI vs COMUNICATORI
1. respect reciproc pentru poziţia celuilalt
2. negociere directă jurnalist – comunicator pentru durata răspunsului la solicitare
3. comunicatorul poate fi contactat la orice oră de jurnalist şi invers (mai ales în cazul purtătorilor de cuvânt)
4. contact direct între jurnalist şi purtător de cuvânt, mai ales în cazul în care unul dintre ei este începător
5. dependenţă reciprocă, suntem parteneri în cele mai multe cazuri, nu suntem adversari deci trebuie să conlucrăm pentru o informare corectă
6. acordarea dreptului la replică justificat
7. comunicare sporită în condiţii de criză
8. limbaj cât mai accesibil şi clar al comunicatorului, mai ales în situaţii de criză
9. deschidere cât mai mare de ambele părţi şi grijă sporită în vehicularea informaţiei
10. informarea reciprocă în cât mai multe cazuri (duce la comunicare şi informaţii clare pentru opinia publică)
CODURI DEONTOLOGICE ALE PRESEI
1. CODUL DEONTOLOGIC AL CLUBULUI ROMĂN DE PRESĂ (asumat prin statut de Asociaţia Profesioniştilor din Presă Cluj - APPC)
ARTICOLUL 1
Ziaristul are datoria primordială de a relata adevărul, indiferent de consecinţele ce le-ar putea avea asupra sa, obligaţie ce decurge din dreptul constituţional al publicului de a fi corect informat.
ARTICOLUL 2
Ziaristul poate da publicităţii numai informaţiile de a căror veridicitate este sigur, după ce în prealabil le-a verificat, de regulă, din cel puţin 2 surse credibile.
ARTICOLUL 3
Ziaristul nu are dreptul să prezinte opiniile sale drept fapte. Ştirea de presă trebuie să fie exactă, obiectivă şi să nu conţină păreri personale.
ARTICOLUL 4
Ziaristul este obligat să respecte viaţa privată a cetăţenilor şi nu se va folosi de metode interzise de lege pentru a obţine informaţii sau imagini despre aceasta.
Atunci când comportamentul privat al unor personalităţi publice poate avea urmări asupra societăţii, principiul neintruziunii în viaţa privată ar putea fi eludat.
Minorii şi bolnavii aflaţi în situaţii dificile şi victimele unor infracţiuni beneficiază de păstrarea confidenţialităţii identităţii.
Se va menţiona rasa, naţionalitatea, apartenenţa la o anumită minoritate (religioasă, lingvistică, sexuală) numai în cazurile în care informaţia publicată se referă la un fapt strict legat de respectiva problemă. Ziaristul va evita detalierea unor vicii sau a unor elemente morbide legate de crime.
ARTICOLUL 5
Ziaristul va da publicităţii punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate în cazul unor păreri divergente. Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui invinuit să-şi exprime punctul de vedere. Se va avea în vedere respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie, astfel încăt nici un individ nu va fi catalogat drept infractor până când o instanţă juridică nu se va pronunţa. Se va evita publicarea comentariilor şi luărilor de poziţie asupra unor cauze aflate pe rol îin justiţie. Aceasta nu exclude relatările obiective asupra faptelor în evoluţia lor. Ziaristul nu se substituie instituţiilor şi puterilor publice.
ARTICOLUL 6
Ziaristul va păstra secretul profesional privind sursele informaţiilor obţinute confidenţial. Este la latitudinea propriei sale conştiinţe să respecte confidenţialitatea surselor, chiar şi în faţa justiţiei. Confidenţialitatea surselor de informaţii este garantată de reglementările internaţionale la care România este parte.
ARTICOLUL 7
Ziaristul are responsabilitatea civică de a acţiona pentru instaurarea justiţiei şi dreptăţii sociale. In cazurile în care are ştiinţă de abuzuri sau de încălcări ale legilor, potrivit clauzei de conştiinţă, ziaristul are dreptul de a refuza orice ingerinţă care să-i influenţeze decizia. Ziaristul are de asemenea dreptul de a refuza orice text de prezentare falsă a datelor şi faptelor. Ziaristul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a instituţiei mass-media.
ARTICOLUL 8
In exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse societăţi comerciale, ziaristului îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa.
Nu trebuie acceptate nici un fel de privilegii, tratamente speciale, cadouri sau favoruri care pot compromite integritatea ziaristului.
Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca ziaristul să nu fie membru al vreunui partid politic.
ARTICOLUL 9
Ziaristul care distorsionează intenţionat informaţia, face acuzaţii nefondate, plagiază, foloseşte neautorizat fotografii sau imagini tv şi surse ori calomniază săvârşeşte abateri profesionale de maximă gravitate.
ARTICOLUL 10
Ziaristul şi redacţia au datoria de a face corecţiile necesare în cazul în care, din vina lor, vor fi date publicităţii informaţii inexacte. In asemenea cazuri, instituţia respectivă de presă are obligaţia de a publica / difuza, în termen de 5 zile de la primire, pentru publicaţiile cotidiene, agenţiile de ştiri, posturile de televiziune şi radio, şi în proxima apariţie, pentru publicaţiile periodice, dreptul la replică al reclamantului, ca formă esenţială de reparare a prejudiciului adus acestuia.
(adoptat la 09.03.1998)
CODUL INTERNAŢIONAL DE ETICĂ PENTRU RELAŢII PUBLICE
“CODE OF ATHENS”
La înscrierea lor, toţi membrii Asociaţiei Internaţionale de Relaţii Publice se angajează să respecte un cod internaţional de etică ce se bazează pe Carta Naţiunilor Unite:
1. Să contribuie la realizarea climatului moral şi cultural care să permită fiinţelor umane să se realizeze pe deplin şi să se bucure de drepturile imprescriptibile la care sunt îndreptăţiţi conform “Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului”.
2. Să stabilească modele de comunicare şi canale care, prin dezvoltarea liberei circulaţii a informaţiilor esenţiale, vor face ca fiecare membru al grupului să resimtă că este informat şi să-i dea totodată sentimental implicării şi responsabilităţii sale personale, precum şi pe cel al solidarităţii cu ceilalţi membri.
3. Să se poarte întotdeauna şi în toate împrejurările în aşa fel încât să merite şi să asigure confidenţialitatea celor cu care vine în contact.
4. Să ţină minte că, datorită relaţiei dintre profesia sa şi public comportamentul său – chiar şi în particular- va avea un impact asupra modului în care profesiunea sa în ansamblu este apreciată
Membrii Asociaţiei Internaţionale de Relaţii Publice vor acţiona:
5. Pentru a respecta în cadrul realizării activităţilor profesionale principiile morale şi regulile cuprinse în “Declaraţia Universală a Drepturilor Omului”
6. Pentru a respecta şi a menţine demnitatea umană, precum şi pentru a recunoaşte dreptul fiecărui individ de a face propriile judecăţi
7. Pentru a asigura condiţii morale, psihologice şi intelectuale pentru dialog întru-un sens real, precum şi pentru a recunoaşte dreptul părţilor implicate de a-şi prezenta cazul şi a-şi exprima punctele de vedere.
8. Pentru a acţiona, în toate cazurile, în aşa fel încât să ia în calcul interesele părţilor implicate: atât interesele organizaţiei pe care o servesc, cât şi interesele publicului ţintă.
9. Pentru a realize acţiunile şţi angajamentele folosind cuvintele încât să se evite orice neînţelegere şi să se manifeste loialitate şi integritate în toate cazurile, astfel încât să se păstreze încrederea clienţilor sau angajaţilor, actuali sau din trecut, precum şi a tuturor audienţelor ţintă care sunt afectate de acţiunile sale.
Membrii Asociaţiei Internaţionale de Relaţii Publice NU vor:
10.Subordona adevărul altor cerinţe
11.Transmite informaţii care nu sunt bazate pe fapte stabilite şi verificabile
12.Lua parte în orice întreprindere sau acţiune care nnu este etică sdau onestă sau care poate adduce atingere demnităţii şi intergrităţii umane
13. Folosi orice metode sau tehnici “de manipulare” concepute pentru a crea motivaţii subconştiente pe care individual nu le poate controla prin propria sa liberă voinţă, astfel încât nu poate fi făcut răspunzător de acţiunile întreprinse pe baza lor.
Acest cod a fost adoptat de Asociaţia Internaţională de Relaţii Publice (IPRA) la Adunarea Generală din mai 1965
Asociaţia Română a Profesioniştilor în Relaţii Publice este membru cu drepturi depline al IPRA
CODUL STANDARDELOR PROFESIONALE PENTRU PRACTICA RELAŢIILOR PUBLICE ÎN SUA
Acest cod a fost elaborate de către adunarea Societăţii Americane pentru Relaţii Publice, Public Relation Society of America (PRSA) în 1988, pentru a promova şi menţine înalte standarde de serviciu public şi conduită etică între membrii săi.
1. un membru îşi va desfăşura viaţa profesională în conformitate cu interesul public.
2. un membru va dovedi înalte standarde de integritate şi onestitate când îndeplineşte obligaţii duale faţă de client sau angajator şi faţă de procesul democratic
3. un membru va trata corect publicul, clienţii trecuţi sau prezenţi, angajatorii şi colegii practicieni, acordând respectful cuvenit idealului de liberă interogare şi opiniilor celorlalţi.
4. un membru va adera la cele mai înalte standarde de acurateţe şi adevăr, evitând pretenţiile extravagante sau comparaţiile nedrepte şi acordând credit ideilor şi cuvintelor împrumutate de la alţii.
5. un membru nu va disemina în mod conştient informaţii false sau înşelătoare, şi va acţiona prompt pentru a corecta comunicările eronate pentru care este responsabil.
6. un membru nu se va angaja în nici o practică ce are scopul de a corupe integritatea canalelor de comunicare ori procesele de guvernare
7. un membru va fi pregătit să facă public numele clientului sau angajatorului pentru care se face comunicarea
8. un membru nu se va folosi de nici un individ ori organizaţie declarând că serveşte ori reprezintă o cauză anunţată sau declarându-se independent şi fără prejudecăţi, ci efectiv servind un alt interes sau unul acoperit
9. un membru nu va garanta atingerea unor rezultate specificate care se află mai presus de controlul direct al acestui membru
10. un membru nu va reprezenta interese conflictuale sau competitive fără aprobarea expresă a celor interesaţi, acordată după o prezentare completă a faptelor.
11. un membru nu se va plasa pe sine în poziţia în care interesele sale personale pot ajunge în conflict cu obligaţia faţă de angajator sau client, sau alţii, fără deplina expunere a acestor interese către toţi cei implicaţi
12. un membru nu va accepta plăţi, comisioane, cadorui sau orice altă răsplată de la oricine altcineva cu excepţia clienţilor ori angajatorilor pentru care se desfăşoară serviciile, fără consimţirea lor expresă, acordată dupî deplina expunere a faptelor.
13. un membru va păzi cu scrupulozitate confindeţele şi privateţea drepturilor clienţilor ori angajatorilor prezenţi, trecuţi sau potenţiali.
14. un membru nu va dăuna în mod intenţionat reputaţia profesională sau practica altui practician
15. dacă un membru are dovezi că un alt membru s-a făcut vinovat de practice imorale, ilegale sau nedrepte, inclusiv cele care ar viola acest Cod, membru este obligat să prezionte prompt informaţia către autorităţi adecvate ale societăţii pentru a se acţiona.
16. un membru chemat ca martor într-o procedură de aplicare a acestui Cod este obligat să apară, dacă nu produce suficiente raţiuni pentru a fi exceptat de către corpul judiciar.
17. un membru va întrerupe cât se poate de repede relaţiile cu orice organizaţie sau individ dacă o astfel de relaţie implică o conduită contrarie acestui cod.
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public
(publicata in Monitorul Oficial nr. 663/23 octombrie 2001)
Parlamentul Romaniei adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1.
Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si cu documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei.
Art. 2.
In sensul prezentei legi:
a) prin autoritate sau institutie publica se intelege orice autoritate sau institutie publica, precum si orice regie autonoma care utilizeaza resurse financiare publice si care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei, potrivit Constitutiei;
b) prin informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei;
c) prin informatie cu privire la datele personale se intelege orice informatie privind o persoana fizica identificata sau identificabila.
CAPITOLUL II
Organizarea si asigurarea accesului la informatiile de interes public
SECTIUNEA 1
Dispozitii comune privind accesul la informatiile de interes public
Art. 3.
Asigurarea de catre autoritatile si institutiile publice a accesului la informatiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relatii publice sau al persoanei desemnate in acest scop.
Art. 4.
(1) Pentru asigurarea accesului oricarei persoane la informatiile de interes public autoritatile si institutiile publice au obligatia de a organiza compartimente specializate de informare si relatii publice sau de a desemna persoane cu atributii in acest domeniu.
(2) Atributiile, organizarea si functionarea compartimentelor de relatii publice se stabilesc, pe baza dispozitiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare si functionare a autoritatii sau institutiei publice respective.
Art. 5.
(1) Fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu urmatoarele informatii de interes public:
a) actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice;
b) structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare, programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice;
c) numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul si bilantul contabil;
f) programele si strategiile proprii;
g) lista cuprinzand documentele de interes public;
h) lista cuprinzand categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii;
i) modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice in situatia in care persoana se considera vatamata in privinta dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate.
(2) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa publice si sa actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informatiile prevazute la alin. (1).
(3) Autoritatile publice sunt obligate sa dea din oficiu publicitatii un raport periodic de activitate, cel putin anual, care va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a.
(4) Accesul la informatiile prevazute la alin. (1) se realizeaza prin:
a) afisare la sediul autoritatii sau al institutiei publice ori prin publicare in Monitorul Oficial al Romaniei sau in mijloacele de informare in masa, in publicatii proprii, precum si in pagina de Internet proprie;
b) consultarea lor la sediul autoritatii sau al institutiei publice, in spatii special destinate acestui scop.
Art. 6.
(1) Orice persoana are dreptul sa solicite si sa obtina de la autoritatile si institutiile publice, in conditiile prezentei legi, informatiile de interes public.
(2) Autoritatile si institutiile publice sunt obligate sa asigure persoanelor, la cererea acestora, informatiile de interes public solicitate in scris sau verbal.
(3) Solicitarea in scris a informatiilor de interes public cuprinde urmatoarele elemente:
a) autoritatea sau institutia publica la care se adreseaza cererea;
b) informatia solicitata, astfel incat sa permita autoritatii sau institutiei publice identificarea informatiei de interes public;
c) numele, prenumele si semnatura solicitantului, precum si adresa la care se solicita primirea raspunsului.
Art. 7.
(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa raspunda in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de 10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii, in functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii. In cazul in care durata necesara pentru identificarea si difuzarea informatiei solicitate depaseste 10 zile, raspunsul va fi comunicat solicitantului in maximum 30 de zile, cu conditia instiintarii acestuia in scris despre acest fapt in termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza si se comunica in termen de 5 zile de la primirea petitiilor.
(3) Solicitarea si obtinerea informatiilor de interes public se pot realiza, daca sunt intrunite conditiile tehnice necesare, si in format electronic.
Art. 8.
(1) Pentru informatiile solicitate verbal functionarii din cadrul compartimentelor de informare si relatii publice au obligatia sa precizeze conditiile si formele in care are loc accesul la informatiile de interes public si pot furniza pe loc informatiile solicitate.
(2) In cazul in care informatiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este indrumata sa solicite in scris informatia de interes public, urmand ca cererea sa ii fie rezolvata in termenele prevazute la art. 7.
(3) Informatiile de interes public solicitate verbal se comunica in cadrul unui program minim stabilit de conducerea autoritatii sau institutiei publice, care va fi afisat la sediul acesteia si care se va desfasura in mod obligatoriu in timpul functionarii institutiei, incluzand si o zi pe saptamana, dupa programul de functionare.
(4) Activitatile de registratura privind petitiile nu se pot include in acest program si se desfasoara separat.
(5) Informatiile de interes public solicitate verbal de catre mijloacele de informare in masa vor fi comunicate, de regula, imediat sau in cel mult 24 de ore.
Art. 9.
(1) In cazul in care solicitarea de informatii implica realizarea de copii de pe documentele detinute de autoritatea sau institutia publica, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, in conditiile legii.
(2) Daca in urma informatiilor primite petentul solicita informatii noi privind documentele aflate in posesia autoritatii sau a institutiei publice, aceasta solicitare va fi tratata ca o noua petitie, raspunsul fiind trimis in termenele prevazute la art. 7 si 8.
Art. 10.
Nu este supusa prevederilor art. 7-9 activitatea autoritatilor si institutiilor publice de raspunsuri la petitii si de audiente, desfasurata potrivit specificului competentelor acestora, daca aceasta priveste alte aprobari, autorizari, prestari de servicii si orice alte solicitari in afara informatiilor de interes public.
Art. 11.
(1) Persoanele care efectueaza studii si cercetari in folos propriu sau in interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al autoritatii sau al institutiei publice pe baza solicitarii personale, in conditiile legii.
(2) Copiile de pe documentele detinute de autoritatea sau de institutia publica se realizeaza
in conditiile art. 9.
Art. 12.
(1) Se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor, prevazut la art. 1, urmatoarele informatii:
a) informatiile din domeniul apararii nationale, sigurantei si ordinii publice, daca fac parte din categoriile informatiilor clasificate, potrivit legii;
b) informatiile privind deliberarile autoritatilor, precum si cele care privesc interesele economice si politice ale Romaniei, daca fac parte din categoria informatiilor clasificate, potrivit legii;
c) informatiile privind activitatile comerciale sau financiare, daca publicitatea acestora aduce atingere principiului concurentei loiale, potrivit legii;
d) informatiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, daca se pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfasurare;
f) informatiile privind procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce atingere asigurarii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricareia dintre partile implicate in proces;
g) informatiile a caror publicare prejudiciaza masurile de protectie a tinerilor.
(2) Raspunderea pentru aplicarea masurilor de protejare a informatiilor apartinand categoriilor prevazute la alin. (1) revine persoanelor si autoritatilor publice care detin astfel de informatii, precum si institutiilor publice abilitate prin lege sa asigure securitatea informatiilor.
Art. 13.
Informatiile care favorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre o autoritate sau o institutie publica nu pot fi incluse in categoria informatiilor clasificate si constituie informatii de interes public.
Art. 14.
(1) Informatiile cu privire la datele personale ale cetateanului pot deveni informatii de interes public numai in masura in care afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice.
(2) Informatiile publice de interes personal nu pot fi transferate intre autoritatile publice decat in temeiul unei obligatii legale ori cu acordul prealabil in scris al persoanei care are acces la acele informatii potrivit art. 2.
SECTIUNEA a 2-a
Dispozitii speciale privind accesul mijloacelor de informare in masa la informatiile de interes public
Art. 15.
(1) Accesul mijloacelor de informare in masa la informatiile de interes public este garantat.
(2) Activitatea de culegere si de difuzare a informatiilor de interes public, desfasurata de mijloacele de informare in masa, constituie o concretizare a dreptului cetatenilor de a avea acces la orice informatie de interes public.
Art. 16.
Pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare in masa la informatiile de interes public autoritatile si institutiile publice au obligatia sa desemneze un purtator de cuvant, de regula din cadrul compartimentelor de informare si relatii publice.
Art. 17.
(1) Autoritatile publice au obligatia sa organizeze periodic, de regula o data pe luna, conferinte de presa pentru aducerea la cunostinta a informatiilor de interes public.
(2) In cadrul conferintelor de presa autoritatile publice sunt obligate sa raspunda cu privire la orice informatii de interes public.
Art. 18.
(1) Autoritatile publice au obligatia sa acorde fara discriminare acreditare ziaristilor si reprezentantilor mijloacelor de informare in masa.
(2) Acreditarea se acorda la cerere, in termen de doua zile de la inregistrarea acesteia.
(3) Autoritatile publice pot refuza acordarea acreditarii sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care impiedica desfasurarea normala a activitatii autoritatii publice si care nu privesc opiniile exprimate in presa de respectivul ziarist, in conditiile si in limitele legii.
(4) Refuzul acordarii acreditarii si retragerea acreditarii unui ziarist se comunica in scris si nu afecteaza dreptul organismului de presa de a obtine acreditarea pentru un alt ziarist.
Art. 19.
(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa informeze in timp util mijloacele de informare in masa asupra conferintelor de presa sau oricaror alte actiuni publice organizate de acestea.
(2) Autoritatile si institutiile publice nu pot interzice in nici un fel accesul mijloacelor de informare in masa la actiunile publice organizate de acestea.
(3) Autoritatile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare si functionare sa desfasoare activitati specifice in prezenta publicului sunt obligate sa permita accesul presei la acele activitati, in difuzarea materialelor obtinute de ziaristi urmand sa se tina seama doar de deontologia profesionala.
Art. 20.
Mijloacele de informare in masa nu au obligatia sa publice informatiile furnizate de autoritatile sau de institutiile publice.
CAPITOLUL III
Sanctiuni
Art. 21.
(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autoritati ori institutii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere si atrage raspunderea disciplinara a celui vinovat.
(2) Impotriva refuzului prevazut la alin. (1) se poate depune reclamatie la conducatorul autoritatii sau al institutiei publice respective in termen de 30 de zile de la luarea la cunostinta de catre persoana lezata.
(3) Daca dupa cercetarea administrativa reclamatia se dovedeste intemeiata, raspunsul se transmite persoanei lezate in termen de 15 zile de la depunerea reclamatiei si va contine atat informatiile de interes public solicitate initial, cat si mentionarea sanctiunilor disciplinare luate impotriva celui vinovat.
Art. 22.
1) In cazul in care o persoana se considera vatamata in drepturile sale, prevazute in prezenta lege, aceasta poate face plangere la sectia de contencios administrativ a tribunalului in a carei raza teritoriala domiciliaza sau in a carei raza teritoriala se afla sediul autoritatii ori al institutiei publice. Plingerea se face in termen de 30 de zile de la data expirarii termenului prevazut la art. 7.
(2) Instanta poate obliga autoritatea sau institutia publica sa furnizeze informatiile de interes public solicitate si sa plateasca daune morale si/sau patrimoniale.
(3) Hotararea tribunalului este supusa recursului.
(4) Decizia Curtii de apel este definitiva si irevocabila.
(5) Atat plangerea, cat si apelul se judeca in instanta in procedura de urgenta si sunt scutite de taxa de timbru.
CAPITOLUL IV
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 23.
(1) Prezenta lege va intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I.
(2) In termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Guvernul va elabora, la initiativa Ministerului Informatiilor Publice, normele metodologice de aplicare a acesteia.
Art. 24.
(1) In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi Ministerul Informatiilor Publice, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Ministerul Finantelor Publice vor inainta Guvernului propuneri privind masurile necesare pentru ca informatiile de interes public sa devina disponibile in mod progresiv prin intermediul unor baze de date informatizate accesibile publicului la nivel national.
(2) Masurile prevazute la alin. (1) vor privi inclusiv dotarea autoritatilor si institutiilor publice cu echipamentele de tehnica de calcul adecvate.
Art. 25.
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga orice prevederi contrare.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 13 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
PAUL PACURARU
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 18 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU
Bucuresti, 12 octombrie 2001.
Legea privind protecţia informaţiilor clasificate
Lege nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate
(publicata in Monitorul Oficial nr. 248 din 12 aprilie 2001)
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
SECTIUNEA 1
Principii
Art. 1.
Scopul prezentei legi este protectia informatiilor clasificate si a surselor confidentiale ce asigura acest tip de informatii. Protejarea acestor informatii se face prin instituirea sistemului national de protectie a informatiilor.
Art. 2.
(1) Dreptul de a avea acces la informatiile de interes public este garantat prin lege.
(2) Accesul la informatiile clasificate este permis numai in cazurile, in conditiile si prin respectarea procedurilor prevazute de lege.
Art. 3.
Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretata in sensul limitarii accesului la informatiile de interes public sau al ignorarii Constitutiei, a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, a pactelor si a celorlalte tratate la care Romania este parte, referitoare la dreptul de a primi si raspandi informatii.
Art. 4.
Principalele obiective ale protectiei informatiilor clasificate sunt:
a) protejarea informatiilor clasificate impotriva actiunilor de spionaj, compromitere sau acces neautorizat, alterarii sau modificarii continutului acestora, precum si impotriva sabotajelor ori distrugerilor neautorizate;
b) realizarea securitatii sistemelor informatice si de transmitere a informatiilor clasificate.
Art. 5.
Masurile ce decurg din aplicarea legii sunt destinate:
a) sa previna accesul neautorizat la informatiile clasificate;
b) sa identifice imprejurarile, precum si persoanele care, prin actiunile lor, pot pune in pericol securitatea informatiilor clasificate;
c) sa garanteze ca informatiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor indreptatite, potrivit legii, sa le cunoasca;
d) sa asigure protectia fizica a informatiilor, precum si a personalului necesar protectiei informatiilor clasificate.
Art. 6.
(1) Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate sunt obligatorii si se stabilesc de catre Serviciul Roman de Informatii numai cu acordul Autoritatii Nationale de Securitate.
(2) Standardele la care se refera alin. (1) vor fi in concordanta cu interesul national, precum si cu criteriile si recomandarile NATO.
(3) In cazul unui conflict intre normele interne privind protectia informatiilor clasificate si normele NATO, in aceasta materie vor avea prioritate normele NATO.
Art. 7.
(1) Persoanele care vor avea acces la informatii clasificate secrete de stat vor fi verificate, in prealabil, cu privire la onestitatea si profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informatii.
(2) Pentru candidatii la functii publice ce implica lucrul cu asemenea informatii, precum si competenta de a autoriza accesul la astfel de informatii, verificarea este anterioara numirii in acele functii si se solicita obligatoriu de autoritatea de investire.
(3) Procedurile de verificare sunt cele obligatorii pentru persoanele care lucreaza in cadrul Autoritatii Nationale de Securitate, care gestioneaza informatii NATO, potrivit echivalentelor nivelurilor de secretizare prevazute prin prezenta lege.
Art. 8.
Personalul anume desemnat pentru realizarea protectiei informatiilor clasificate se include intr-un sistem permanent de pregatire si perfectionare, la intervale regulate, potrivit standardelor nationale de protectie.
Art. 9.
Protectia informatiilor clasificate vizeaza:
a) protectia juridica;
b) protectia prin masuri procedurale;
c) protectia fizica;
d) protectia personalului care are acces la informatiile clasificate ori este desemnat sa asigure securitatea acestora;
e) protectia surselor generatoare de informatii.
Art. 10.
(1) Institutiile care detin sau utilizeaza informatii clasificate vor tine un registru de evidenta a autorizatiilor acordate personalului, sub semnatura.
(2) Fiecare autorizatie se reverifica ori de cate ori este necesar sa se garanteze ca este conforma standardelor aplicabile functiei pe care respectivele persoane o ocupa.
(3) Reverificarea autorizatiei este obligatorie si constituie o prioritate ori de cate ori apar indicii ca mentinerea acesteia nu mai este compatibila cu interesele de securitate.
Art. 11.
Accesul in cladirile si infrastructurile informatice in care se desfasoara activitati cu informatii clasificate ori sunt pastrate sau stocate informatii cu acest caracter este permis numai in cazuri autorizate.
Art. 12.
Standardele de protectie a informatiilor clasificate, incredintate persoanelor ori organizatiilor din afara structurilor guvernamentale, vor fi neconditionat compatibile cu cele stabilite pentru aceste structuri.
Art. 13.
Solicitarea certificatului de securitate pentru persoanele cu atributii nemijlocite in domeniul protectiei informatiilor clasificate este obligatorie.
Art. 14.
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii asigura coordonarea la nivel national a tuturor programelor de protectie a informatiilor clasificate.
SECTIUNEA a 2-a
Definitii
Art. 15.
In sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel:
a) informatii - orice documente, date, obiecte sau activitati, indiferent de suport, forma, mod de exprimare sau de punere in circulatie;
b) informatii clasificate - informatiile, datele, documentele de interes pentru securitatea nationala, care, datorita nivelurilor de importanta si consecintelor care s-ar produce ca urmare a dezvaluirii sau diseminarii neautorizate, trebuie sa fie protejate;
c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat si secrete de serviciu;
d) informatii secrete de stat - informatiile care privesc securitatea nationala, prin a caror divulgare se pot prejudicia siguranta nationala si apararea tarii;
e) informatii secrete de serviciu - informatiile a caror divulgare este de natura sa determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;
f) nivelurile de secretizare se atribuie informatiilor clasificate din clasa secrete de stat si sunt:
- strict secret de importanta deosebita - informatiile a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune de o gravitate exceptionala securitatii nationale;
- strict secrete - informatiile a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune grave securitatii nationale;
- secrete - informatiile a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune securitatii nationale;
g) protectie juridica - ansamblul normelor constitutionale si al celorlalte dispozitii legale in vigoare, care reglementeaza protejarea informatiilor clasificate;
h) protectie prin masuri procedurale - ansamblul reglementarilor prin care emitentii si detinatorii de informatii clasificate stabilesc masurile interne de lucru si de ordine interioara destinate realizarii protectiei informatiilor;
i) protectie fizica - ansamblul activitatilor de paza, securitate si aparare, prin masuri si dispozitive de control fizic si prin mijloace tehnice, a informatiilor clasificate;
j) protectia personalului - ansamblul verificarilor si masurilor destinate persoanelor cu atributii de serviciu in legatura cu informatiile clasificate, spre a preveni si inlatura riscurile de securitate pentru protectia informatiilor clasificate;
k) certificate de securitate - documentele care atesta verificarea si acreditarea persoanei de a detine, de a avea acces si de a lucra cu informatii clasificate.
CAPITOLUL II
Informatii secrete de stat
Art. 16.
Protectia informatiilor secrete de stat este o obligatie ce revine persoanelor autorizate care le emit, le gestioneaza sau care intra in posesia acestora.
Art. 17.
In categoria informatiilor secrete de stat sunt cuprinse informatiile care reprezinta sau care se refera la:
a) sistemul de aparare a tarii si elementele de baza ale acestuia, operatiile militare, tehnologiile de fabricatie, caracteristicile armamentului si tehnicii de lupta utilizate exclusiv in cadrul elementelor sistemului national de aparare;
b) planurile, precum si dispozitivele militare, efectivele si misiunile fortelor angajate;
c) cifrul de stat si alte elemente criptologice stabilite de autoritatile publice competente, precum si activitatile in legatura cu realizarea si folosirea acestora;
d) organizarea sistemelor de protectie si aparare a obiectivelor, sectoarelor si la retelele de calculatoare speciale si militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
e) datele, schemele si programele referitoare la sistemele de comunicatii si la retelele de calculatoare speciale si militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
f) activitatea de informatii desfasurata de autoritatile publice stabilite prin lege pentru apararea tarii si siguranta nationala;
g) mijloacele, metodele, tehnica si echipamentul de lucru, precum si sursele de informatii specifice, folosite de autoritatile publice care desfasoara activitate de informatii;
h) hartile, planurile topografice, termogramele si inregistrarile aeriene de orice tip, pe care sunt reprezentate elemente de continut sau obiective clasificate secrete de stat;
i) studiile, prospectiunile geologice si determinarile gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru patrat, prin care se evalueaza rezervele nationale de metale si minereuri rare, pretioase, disperse si radioactive, precum si datele si informatiile referitoare la rezervele materiale, care sunt in competenta Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat;
j) sistemele si planurile de alimentare cu energie electrica, energie termica, apa si alti agenti necesari functionarii obiectivelor clasificate secrete de stat;
k) activitatile stiintifice, tehnologice sau economice si investitiile care au legatura cu siguranta nationala ori cu apararea nationala sau prezinta importanta deosebita pentru interesele economice si tehnico-stiintifice ale Romaniei;
l) cercetarile stiintifice in domeniul tehnologiilor nucleare, in afara celor fundamentale, precum si programele pentru protectia si securitatea materialelor si a instalatiilor nucleare;
m) emiterea, imprimarea bancnotelor si baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Bancii Nationale a Romaniei si elementele de siguranta ale insemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicitatii, precum si imprimarea si tiparirea hartiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur si a obligatiunilor de stat;
n) relatiile si activitatile externe ale statului roman, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicitatii, precum si informatiile altor state sau organizatii internationale, fata de care, prin tratate ori intelegeri internationale, statul roman si-a asumat obligatia de protectie.
Art. 18.
(1) Informatiile secrete de stat se clasifica pe niveluri de secretizare, in functie de importanta valorilor protejate.
(2) Nivelurile de secretizare atribuite informatiilor din clasa secrete de stat sunt:
a) strict secret de importanta deosebita;
b) strict secret;
c) secret.
Art. 19.
Sunt imputerniciti sa atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informatiilor cu prilejul elaborarii lor:
a) pentru informatiile strict secrete de importanta deosebita:
1. Presedintele Romaniei;
2. presedintele Senatului si presedintele Camerei Deputatilor;
3. membrii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
4. primul-ministru;
5. membrii Guvernului si secretarul general al Guvernului;
6. guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei;
7. directorii serviciilor nationale de informatii;
8. directorul Serviciului de Protectie si Paza;
9. directorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale;
10. secretarul general al Senatului si secretarul general al Camerei Deputatilor;
11. presedintele Institutului National de Statistica;
12. directorul Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat;
13. alte autoritati imputernicite de Presedintele Romaniei sau de primul-ministru;
b) pentru informatiile strict secrete - imputernicitii prevazuti la lit. a), precum si functionarii cu rang de secretar de stat, potrivit competentelor materiale ale acestora;
c) pentru informatiile secrete - imputernicitii prevazuti la lit. a) si b), precum si functionarii superiori cu rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit competentelor materiale ale acestora.
Art. 20.
Orice persoana fizica sau juridica romana poate face contestatie la autoritatile care au clasificat informatia respectiva, impotriva clasificarii informatiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum si impotriva modului in care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestatia va fi solutionata in conditiile legii contenciosului administrativ.
Art. 21.
(1) In subordinea Guvernului se organizeaza Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat.
(2) Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat organizeaza evidenta listelor si a informatiilor din aceasta categorie si a termenelor de mentinere in nivelurile de clasificare, a personalului verificat si avizat pentru lucrul cu informatiile secrete de stat, a registrelor de autorizari mentionate la art. 10.
Art. 22.
(1) Autoritatile publice intocmesc liste proprii cuprinzand categoriile de informatii secrete de stat in domeniile lor de activitate.
(2) Listele cuprinzand informatiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau detinute de autoritatile ori de institutiile publice, se aproba si se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.
(3) Hotararile Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzand informatiile secrete de stat se comunica Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe si, dupa caz, celorlalte structuri informative carora le revin, potrivit legii, sarcini de organizare a masurilor specializate de protectie.
Art. 23.
(1) Institutiile detinatoare de informatii secrete de stat poarta raspunderea elaborarii si aplicarii masurilor procedurale de protectie fizica si protectie a personalului care are acces la informatiile din aceasta categorie.
(2) Masurile mentionate la alin. (1) vor fi conforme standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate.
Art. 24.
(1) Documentele cuprinzand informatii secrete de stat vor purta pe fiecare pagina nivelul de secretizare, precum si mentiunea "personal", cand sunt destinate unor persoane determinate.
(2) Prin hotarare a Guvernului vor fi stabilite regulile de identificare si marcare, inscriptionarile si mentiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, in functie de nivelurile de secretizare, cerintele de evidenta a numerelor de exemplare si a destinatarilor, termenele si regimul de pastrare, interdictiile de reproducere si circulatie.
(3) Incadrarea informatiilor secrete de stat in unul dintre nivelurile prevazute la art. 15 lit. f), precum si normele privind masurile minime de protectie in cadrul fiecarui nivel se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(4) Informatiile clasificate potrivit art. 15 lit. f) pot fi declasificate prin hotarare a Guvernului, la solicitarea motivata a emitentului.
(5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitarii accesului la informatiile de interes public, restrangerii ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime.
(6) Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informatiile, datele sau documentele referitoare la o cercetare stiintifica fundamentala care nu are o legatura justificata cu securitatea nationala.
(7) Autoritatile publice care elaboreaza ori lucreaza cu informatii secrete vor intocmi un ghid pe baza caruia se va realiza o clasificare corecta si uniforma a informatiilor secrete de stat, in stricta conformitate cu legea.
(8) Ghidul se aproba personal si in scris de functionarul superior autorizat sa clasifice informatiile secrete de stat.
(9) Persoanele autorizate care copiaza, extrag sau reproduc in rezumat continutul unor documente secrete vor aplica pe noul document rezultat mentiunile aflate pe documentul original.
(10) Declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizata de persoanele sau autoritatile publice competente sa aprobe clasificarea si nivelul de secretizare a informatiilor respective.
Art. 25.
(1) Coordonarea generala a activitatii si controlul masurilor privitoare la protectia informatiilor secrete de stat se realizeaza de catre unitatea specializata din cadrul Serviciului Roman de Informatii.
(2) Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale stabilesc, pentru domeniile lor de activitate si responsabilitate, structuri si masuri proprii privind coordonarea si controlul activitatilor referitoare la protectia informatiilor secrete de stat, potrivit legii.
(3) Coordonarea activitatii si controlul masurilor privitoare la protectia informatiilor secrete de stat pentru Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale si Administratia Nationala a Rezervelor de Stat se realizeaza de structura specializata a Ministerului Apararii Nationale.
(4) Parlamentul, Administratia Prezidentiala, Guvernul si Consiliul Suprem de Aparare a Tarii stabilesc masuri proprii privind protectia informatiilor secrete de stat, potrivit legii. Serviciul Roman de Informatii asigura acestor institutii asistenta de specialitate.
(5) Protectia informatiilor nedestinate publicitatii, transmise Romaniei de alte state sau de organizatii internationale, precum si accesul la informatiile acestora se realizeaza in conditiile stabilite prin tratatele internationale sau intelegerile la care Romania este parte.
Art. 26.
(1) Pentru reprezentantele Romaniei in strainatate coordonarea activitatii si controlul masurilor privitoare la protectia informatiilor secrete de stat se realizeaza de Serviciul de Informatii Externe in conditiile prezentei legi.
(2) Coordonarea si controlul masurilor referitoare la protectia informatiilor secrete de stat privind activitatea specifica a atasatilor militari din cadrul misiunilor diplomatice ale Romaniei si a reprezentantilor militari pe langa organismele internationale se realizeaza de catre structura specializata a Ministerului Apararii Nationale.
Art. 27.
Autoritatea Nationala de Securitate exercita atributii de reglementare, autorizare si control privind protectia informatiilor clasificate NATO, in conditiile stabilite prin lege.
Art. 28.
(1) Accesul la informatii secrete de stat este permis numai in baza unei autorizatii scrise, eliberate de conducatorul persoanei juridice care detine astfel de informatii, dupa notificarea prealabila la Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat.
(2) Autorizatia se elibereaza pe niveluri de secretizare, prevazute la art. 15 lit. f), in urma verificarilor efectuate cu acordul scris al persoanei in cauza asupra acesteia. Persoanele juridice, cu exceptia celor prevazute la art. 25 alin. (2) si (3), notifica Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat eliberarea autorizatiei de acces.
(3) Accesul la informatiile clasificate NATO se face in baza eliberarii de catre Autoritatea Nationala de Securitate a autorizatiilor si certificatelor de securitate, dupa efectuarea verificarilor de securitate de catre institutiile abilitate.
(4) Durata de valabilitate a autorizatiei este de pana la 4 ani; in aceasta perioada verificarile pot fi reluate oricand.
(5) Neacordarea autorizatiei sau retragerea motivata a acesteia determina de drept interdictia de acces la informatii secrete de stat.
Art. 29.
Conducatorii agentilor economici sau ai altor persoane juridice de drept privat, precum si persoanele fizice carora le-au fost incredintate informatii secrete de stat, in cadrul raporturilor de colaborare, au obligatia sa respecte prevederile legale privind protectia acestora.
Art. 30.
Accesul cetatenilor straini, al cetatenilor romani care au si cetatenia altui stat, precum si al persoanelor apatride la informatiile secrete de stat si in locurile in care se desfasoara activitati si se expun obiecte sau se executa lucrari din aceasta categorie este permis numai in situatiile si in conditiile stabilite prin tratatele internationale la care Romania este parte sau prin hotarare a Guvernului.
CAPITOLUL III
Informatii secrete de serviciu
Art. 31.
(1) Informatiile secrete de serviciu se stabilesc de conducatorul persoanei juridice, pe baza normelor prevazute prin hotarare a Guvernului.
(2) Informatiile prevazute la alin. (1) vor purta pe fiecare pagina si mentiunea "personal", cand sunt destinate strict unor persoane anume determinate.
(3) Dispozitiile art. 28 se aplica in mod corespunzator in domeniul informatiilor secrete de serviciu.
(4) Neglijenta in pastrarea informatiilor secrete de serviciu atrage, potrivit legii penale, raspunderea persoanelor vinovate.
Art. 32.
Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice, ai agentilor economici cu capital integral sau partial de stat si ai altor persoane juridice de drept public ori privat sunt obligati sa stabileasca informatiile care constituie secrete de serviciu si regulile de protectie a acestora, sa coordoneze activitatea si sa controleze masurile privitoare la pastrarea secretului de serviciu, potrivit competentelor, in conformitate cu normele stabilite prin hotarare a Guvernului.
Art. 33.
Este interzisa clasificarea ca secrete de serviciu a informatiilor care, prin natura sau continutul lor, sunt destinate sa asigure informarea cetatenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludarii legii sau obstructionarea justitiei.
CAPITOLUL IV
Atributiile Serviciului Roman de Informatii
Art. 34.
In vederea coordonarii activitatii si exercitarii controlului asupra masurilor privitoare la protectia informatiilor clasificate din sfera sa de competenta, Serviciul Roman de Informatii are urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza, in colaborare cu autoritatile publice, standardele nationale pentru informatiile clasificate si obiectivele de implementare a acestora;
b) supravegheaza actiunile intreprinse de autoritatile publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi;
c) acorda aviz de specialitate asupra programelor de prevenire a scurgerilor de informatii clasificate, intocmite de autoritatile si institutiile publice, regiile autonome si societatile comerciale detinatoare de asemenea informatii;
d) verifica modul in care sunt respectate si aplicate normele legale privind protectia informatiilor clasificate de catre autoritatile si institutiile publice;
e) realizeaza la fata locului verificari si revizuiri de programe care vizeaza protectia informatiilor clasificate;
f) conlucreaza cu Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat si cu Autoritatea Nationala de Securitate in toate problemele privind aplicarea prezentei legi;
g) acorda sprijin pentru stabilirea obiectivelor si a locurilor care prezinta importanta deosebita pentru protectia informatiilor clasificate, la cererea conducatorilor autoritatilor si institutiilor publice, a agentilor economici si a persoanelor juridice de drept privat, si supune spre aprobare Guvernului evidenta centralizata a acestora;
h) organizeaza si raspunde, potrivit dispozitiilor legale, de colectarea, transportul si distribuirea in tara a corespondentei cu caracter secret de stat si a corespondentei oficiale cu caracter secret de serviciu;
i) analizeaza si stabileste masurile in legatura cu reclamatiile sau cu sugestiile legate de modul in care sunt aplicate programele de protectie a informatiilor clasificate;
j) constata nerespectarea normelor privind protectia informatiilor clasificate si aplica sanctiunile contraventionale prevazute de lege, iar atunci cand faptele constituie infractiuni, sesizeaza organele de urmarire penala.
Art. 35.
Serviciul Roman de Informatii este obligat sa informeze Parlamentul si Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, anual si ori de cate ori se impune, sau la cererea acestor autoritati, in legatura cu constatarile si concluziile rezultate din activitatea desfasurata pentru protectia informatiilor clasificate din sfera sa de competenta.
CAPITOLUL V
Obligatii, raspunderi si sanctiuni
Art. 36.
(1) Persoanele fizice carora le-au fost incredintate informatii clasificate sunt obligate sa asigure protectia acestora, potrivit legii, si sa respecte prevederile programelor de prevenire a scurgerii de informatii clasificate.
(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se mentin si dupa incetarea raporturilor de munca, de serviciu sau profesionale, pe intreaga perioada a mentinerii clasificarii informatiei.
(3) Persoana care urmeaza sa desfasoare o activitate sau sa fie incadrata intr-un loc de munca ce presupune accesul la informatii clasificate va prezenta conducatorului unitatii un angajament scris de pastrare a secretului.
Art. 37.
(1) Autoritatile publice, precum si celelalte persoane juridice care detin sau carora le-au fost incredintate informatii secrete de stat sau informatii secrete de serviciu vor asigura fondurile necesare in vederea indeplinirii obligatiilor care le revin, precum si luarii masurilor necesare privitoare la protectia acestor informatii.
(2) Raspunderea privind protectia informatiilor clasificate revine conducatorului autoritatii sau institutiei publice ori altei persoane juridice detinatoare de informatii, dupa caz.
Art. 38.
(1) Informatiile secrete de stat se transmit, se transporta si se stocheaza in conditiile stabilite de lege.
(2) Este interzisa transmiterea informatiilor secrete de stat prin cablu sau eter, fara a se folosi mijloace specifice cifrului de stat sau alte elemente criptografice stabilite de autoritatile publice competente.
Art. 39.
(1) Incalcarea normelor privind protectia informatiilor clasificate atrage raspunderea disciplinara, contraventionala, civila sau penala, dupa caz.
(2) Persoanele incadrate in serviciile de informatii si siguranta sau ale armatei, aflate in serviciul relatiilor externe, precum si cele special insarcinate cu protectia informatiilor secrete de stat, vinovate de deconspirari voluntare ori de acte de neglijenta care au favorizat divulgarea ori scurgerea informatiilor secrete, isi pierd irevocabil calitatea.
Art. 40.
(1) Contraventiile la normele privind protectia informatiilor clasificate se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(2) Sanctiunile contraventionale pot fi aplicate si persoanelor juridice.
CAPITOLUL VI
Dispozitii finale
Art. 41.
(1) In cadrul autoritatilor, institutiilor publice si al agentilor economici care detin informatii clasificate se organizeaza compartimente speciale pentru evidenta, prelucrarea, procesarea, pastrarea, manipularea si multiplicarea acestora, in condi